Revista Scolii | Internat | Contact
>>>FORUM<<<
|
În spatele Dealului Patriarhiei, la numarul 63 al strazii „Principatele Unite”, se afla o cladire impunatoare, de o eleganta discreta, cu detalii arhitectonice ce ar stârni invidia unui curator de muzeu. Este cladirea care adaposteste un adevarat lacas de cultura, prima unitate de invatamânt vocational muzical din tara, care astazi poarta numele celebrului pianist si compozitor român Dinu Lipatti.
Scoala de Arta din Bucuresti
Premisa înfiintarii Liceului de Muzica „Dinu Lipatti” de azi a constituit-o Reforma Învatamântului din 1948, care si-a îndreptat privirea si spre învatamântul artistic, care pâna la acea data se desfasurase în scoli particulare, institute de arta si conservatoare. Institutia a luat fiinta în anul 1949, sub denumirea „Scoala de Arta din Bucuresti”. Prima de acest fel din tara, scoala cuprindea trei sectii: muzica, coregrafie si arta plastica. Nou înfiintata Directie a Învatamântului Artistic din cadrul Ministerului Artelor a repartizat Scolii de Arta cladirea vechiului Conservator de Muzica din Piata Amzei nr.8 si l-a numit în functia de director pe Emil Bâclea, nume binecunoscut în viata muzicala a vremii, solist concertist, prim fagotist solist în Orchestra Simfonica a Radioteleviziunii Române, consilier muzical pe lânga Directia Muzicala a Orchestrei Simfonice Radio si conducator al Cvintetului „George Enescu”.
Ca la orice început, au existat numeroase dificultati, însa si mult entuziasm si daruire din partea directorului si a corpului profesoral. Datorita lipsei de spatiu, unele cursuri se tineau în alte locatii, prin bunavointa unor personalitati ca Ioan Chirescu, directorul Conservatorului de Muzica, ori Sabin Dragoi, directorul Institutului de Folclor. Baza materiala, în special pentru sectia de muzica, era insuficienta si doar în urma interventiei directorului pe lânga Ministerul Artelor si institutii de arta ca Filarmonica Româna, Radiodifuziunea Româna, Institutul Militar de Muzica, au fost obtinute o parte din instrumentele muzicale, cu titlu de împrumut. De asemenea, multi dintre profesorii scolii au pus la dispozitia elevilor instrumentele si partiturile personale, iar unii au fost chiar rugati sa predea cursurile la domiciliu.
Scoala Elementara si Medie de Muzica Nr.1 din Bucuresti
Aceasta stare de lucruri a luat sfârsit în iunie 1950, odata cu hotarârea Consiliului de Ministri, la propunerea Ministerului Culturii, de a desparti cele trei sectii ale scolii de Arta în trei scoli de sine statatoare. Astfel a luat fiinta scoala Elementara si Medie de Muzica Nr.1, care a primit un local mai spatios, situat în strada Pictor Verona nr.3. Director a fost numit în continuare profesorul Emil Bâclea.
Au intervenit schimbari majore în ceea ce priveste organizarea administrativa, în primul rând datorate introducerii cursurilor de cultura generala obligatorii – cursuri elementare si medii, identice cu cele ale tuturor scolilor elementare si medii din tara. De asemenea, la catedrele de pian, instrumente de coarde, instrumente de suflat si percutie s-au adaugat cele de canto, studii teoretice, orchestra si muzica de camera pentru coarde si suflatori. Au fost numite cadre didactice din rândul celor mai distinsi instrumentisti din institutii muzicale precum Filarmonica Româna, Opera Româna, Radiodifuziunea Romana. La clasa de orchestra a fost numit maestrul Emanuel Elenescu, care a condus Orchestra Simfonica a scolii de Muzica timp de patru ani. Catedra de muzica de camera pentru coarde a fost încredintata excelentului violoncelist Ion Fotino, iar cea pentru suflatori, profesorului Emil Bâclea. Sef al catedrei de canto a fost numit renumitul interpret Barbu Dumitrescu. În 1951, multumita bunei organizari si functionari a scolii, directorul Bâclea reuseste sa obtina, dupa multe staruinte pe lânga Ministerul Culturii, un post de director adjunct pentru coordonarea activitatii de predare la cultura generala. Primul director adjunct a fost profesoara de limba româna Olga Comanescu.
În perioada 1951 – 1954 a functionat pe lânga Scoala de Muzica Nr.1 un curs seral special, cu o durata de trei ani, care permitea studentilor de la Conservator, Institutul de Arta Plastica si cel de Cinematografie sa îsi completeze studiile de cultura generala si sa obtina certificatul de absolvire a Scolii de Muzica, certificat care le dadea dreptul sa se prezinte la examenul de stat.
Orchestra Simfonica a Scolii de Muzica Nr.1 din Bucuresti
Înca de la înfiintarea sa, Orchestra Simfonica a scolii de Muzica Nr.1 din Bucuresti s-a remarcat prin rezultate stralucite în viata muzicala a capitalei si a tarii. Recunoasterea meritelor acestui ansamblu alcatuit în întregime de elevi a fost marcata prin invitarea acesteia sa participe la concursul de orchestre din cadrul celui de-al IV-lea Festival International al Tineretului de la Bucuresti, în 1953. Prezenta în concurs a tinerei orchestre de elevi cu vârstele cuprinse între 12 si 18 ani, alaturi de orchestre mature, alcatuite din studenti si elemente profesioniste, a stârnit o justificata curiozitate în lumea muzicala. Juriul international, din care faceau parte personalitati proeminente, precum si publicul din sala Ateneului Român, au apreciat la superlativ evolutia tinerilor muzicieni, care a constituit un adevarat triumf. Atunci, pentru prima data în România, publicul a putut vedea o orchestra simfonica în componenta careia erau si fete la instrumentele de suflat, atât de lemn cât si de alama. Mai mult decât atât, Orchestra Simfonica a Scolii de Muzica Nr.1 din Bucuresti, sub bagheta lui Emanuel Elenescu, a prezentat întregul program din memorie, fara partituri, spre uimirea si admiratia unanime, ceea ce s-a constituit într-o premiera mondiala. Redam, în continuare, programul concertului sustinut de aceasta:
Richard Wagner, Uvertura la Maestrii cântareti;
Carl Maria von Weber, Fantezia în Do major pentru pian si orchestra – Solista: Alexandrina Zorleanu;
Paul Constantinescu, Trei dansuri simfonice;
Alex. Grigori Arutunian, Simfonia, Partea a IV-a, Finale.
Principatele Unite nr. 63
Deoarece localul scolii devenea tot mai neîncapator pentru amploarea pe care aceasta o capatase, în 1954, în urma a numeroase demersuri pe lânga Ministerul Culturii si chiar la Secretarul General al Partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu sprijinul primarului capitalei, Constantin Doncea, noul sediu a devenit cladirea fostului Liceu Ortodox din strada Principatele Unite nr.63, unde functionase ulterior o unitate militara. Inaugurarea s-a facut pe 1 noiembrie 1954, într-o atmosfera plina de entuziasm.
Asadar anul scolar 1954-1955 a fost primul în care scoala a functionat într-un local corespunzator, cu sali de cultura generala, sali de studiu instrumental, sala de spectacole, dormitoare si cantina, ateliere de reparat instrumente muzicale. Acest lucru a facut posibila înfiintarea sectiei de muzica populara – instrumental si canto, prima din tara. Pentru aceasta sectie au fost solicitate sa-si aduca contributia cei mai mari artisti de muzica populara: Maria Tanase – canto popular, Fanica Luca – nai, Gheoghe Pantazi - tambal, Ion Zlotea – cobza. De asemenea, aici au studiat viitori mari artisti, care au dus faima artei folclorice românesti pe întreg globul. Fanica Luca i-a avut elevi la clasa de nai pe Damian Luca, Artist Emerit si profesor de nai la trei scoli în Olanda, care a concertat pe cele mai renumite scene ale lumii, precum si pe marele maestru Gheorghe Zamfir. La clasa de canto a Mariei Tanase au studiat Ileana Constantinescu si Benone Sinulescu.
În primul an scolar desfasurat în sediul din Principatele Unite, a început organizarea auditiilor muzicale interne, care aveau ca scop selectionarea elevilor pentru auditiile cu public, precum si a auditiilor mixte, elevi si profesori, care erau programate o data pe semestru. Pentru acest scop a fost desemnat de catre conducerea scolii un colectiv artistic format din profesorii sefi de catedra. Aceasta traditie a fost reluata în anul scolar 2008 – 2009, odata cu înfiintarea Consiliul artistic, prin organizarea unei stagiuni permanente de concerte, ceea ce a dus la o revigorare a vietii artistice si la cresterea prestigiului institutiei, multe dintre evenimente fiind transmise pe posturi importante de televiziune.
La 13 septembrie 1955 Emil Bâclea a plecat de la conducerea Scolii de Muzica Nr.1. În perioada care a urmat, aceasta prestigioasa institutie de învatamânt a trecut prin multe momente dificile. Cea mai dramatica situatie a reprezentat-o comasarea, în anul 1978, cu Scoala de Muzica Nr.2 – actualul Liceu de Arta „George Enescu” si cu Scoala de Coregrafie – actualul Liceu de Coregrafie „Floria Capsali”, sub denumirea Liceul de Arta „George Enescu”. Sectia de coregrafie a functionat, începand cu 1980, într-un corp de cladire al fostei Scoli de Muzica Nr.1, în Principatele Unite 63. Cele trei institutii de învatamânt au fost separate din nou în 1990, când fosta Scoala de Muzica Nr.1, ramasa în sediul din strada Principatele Unite nr.63, a primit numele marelui pianist si compozitor român Dinu Lipatti.
Directori
| 1.Emil Bâclea | (1949 – 1955) |
| 2.Florica Christorian | (1955 – 1956) |
| 3.Constantin Rezachievici | (1956 – 1963) |
| 4.Elisabeta Suciu | (1963 – 1966) |
| 5.Ion Filipoiu | (1966 – 1968) |
| 6.Gheorghe Turliu | (1968 – 1969) |
| 7.Nicolae Niculescu | (1969 – 1974) |
| 8.Elisabeta Suciu | (1974 – 1977) |
| 9.Stela Camenita | (1978 – 1979) |
| 10.Silvia Rosca | (1979 – 1981) |
| 11.Lavinia Coman | (1981 – 1986) |
| 12.Nicolae Bilciurescu | (1986 – 1990) |
| 13.Nicolae Niculescu | (1990 – 1993) |
| 14.Lucian Nistor | (1993 – 1999) |
| 15.Maria Plostinariu | (1999 – 2008) |
| 16.Ioan Florian Nemes | (2008 – prezent) |
În prezent
Astazi, Liceul de Muzica „Dinu Lipatti” dispune de un corp profesoral de elita care numara 165 de cadre didactice. Sunt scolarizati un numar de 655 de elevi, în învatamântul primar, gimnazial si liceal. Pe lânga studiul instrumental, exista sectii de canto clasic si popular, o sectie teoretica si, din 1994, o sectie de teatru.
Baza materiala cuprinde 17 sali de curs pentru cultura generala, 105 sali de studiu instrumental, doua sali pentru ansambluri, 2 sali pentru teatru, laborator pentru fizica si chimie, 2 cabinete de informatica, biblioteca, sala de concerte, atelier pentru întretinerea instrumentelor muzicale.
Internatul, construit în 1977, ofera 170 de locuri de cazare în camere cu 6 si 4 locuri. Cantina dispune de un bloc alimentar bine dotat si o sala de mese cu 150 de locuri.
Rezultatele deosebite obtinute de elevii liceului la concursuri nationale si internationale reflecta calitatea instruirii oferite de aceasta institutie de prestigiu, unde se formeaza viitoarele nume mari ale lumii muzicale.
În august 2008 Liceul de Muzica „Dinu Lipatti” a organizat, în parteneriat cu European College of Music, Centrul Est-European de Arte, Universitatea Nationala de Muzica, Ministerul Culturii si Cultelor, Radiodifuziunea Româna si Primaria Sectorului 4, sub înaltul patronaj al Presedintelui României, prima editie a Festivalului International „Micul Paris”, care a inclus concerte, recitaluri si cursuri de maiestrie sustinute de artisti de marca precum Dimitri Ashkenazy, Akio Koyama sau Silvia Marcovici. Succesul acestui eveniment cultural face ca cea de a II-a editie sa se anunte a fi înca si mai spectaculoasa. Toti melomanii sunt invitati, asadar, sa încheie vara ca spectatori ai acestui regal muzical, în perioada 16 – 26 august 2009.
|